Notiţe gastronomice cu Jerome

am gasit acest video pe youtube…. imi a placut foarte mult, si chiar, imi ar face placere sa descoper bucataria din Uzbekistan ! Nu cunosc insa un restaurant din acest tara, nici in Bucuresti, nici in Franta… Dar acest video te las apa in gura !

Trebuie sa recunosc: de cand am ajuns in Romania, am castigat…multe kilograme (refuz sa fiu mai precis de atat ). Dar acest lucru este cauzat de faptul ca imi place foarte mult bucataria romaneasca.

Cateodata ma gandesc ca mi-ar placea sa transform putin unele retete, pentru a fi mai lejere si mai usor de digerat. De exemplu, de multe ori mi-am imaginat o reteta de sarmale in foi de vita, pe care sa o inventez eu. Nu am pregatit-o niciodata. Dar pofta creste in timp. Poate intr-una din zilele urmatoare ma voi lansa in aceasta aventura. Nu vreau sa revolutionez gastronomia romaneasca, Doamne fereste, dar mi-ar placea sa aduc un mic aport personal la unele retete. Cred ca fiecare dintre noi face asta cateodata. Si, cine stie, poate o sa iasa ceva gustos..

Timp de pregătire: 15 minute

Ingrediente pentru patru persoane:
200 g de piept de pui la grătar, salată verde, 100 g de muguri de soia, un castravete, o roşie, o ceapă, un căţel de usturoi, sucul de la o lămâie, patru linguri de sos de soia, mentă, Sare şi piper

Mod de preparare :
Tăiaţi usturoiul în bucăţele mici şi ceapa în rondele subţiri. Tăiaţi castraveţii, cu tot cu coajă, în felii foarte subţiri
Tăiaţi roşia în bucăţele mici. Tăiaţi puiul în lamele. Într-un bol, puneţi salata verde, mugurii de soia, rondelele de castravete, puiul şi cubuleţele de roşii. Adăugaţi la sfârşit usturoiul şi ceapa.
Turnaţi sucul de lămâie  în sosul de soia. Adăugaţi piper. Turnaţi sosul peste salată şi amestecaţi bine. În momentul servirii puteţi decora farfuria cu frunze de mentă

Asa cum va mai scriam, m-am mutat in Romania in anul 2000. Prima mea vizita in aceasta tara dateaza din luna martie a acelui an. Dar, de fapt, primul meu contact cu aceasta regiune a avut loc in Paris, la sediul societatii pentru care urma sa lucrez in primii patru ani in care am locuit in Bucuresti.
Imi amintesc ca la inceputul lui februarie aveam un interviu de angajare la sediul societatii, intr-o luni dimineata, pe la ora 9.30. In acea perioada lucram si locuiam in Anglia, asa ca am profitat de acest interviu pentru a petrece sfarsitul de saptamana cu familia, in Lyon. Planuisem sa iau trenul care pleca la 6.30 din Lyon, pentru a ajunge la timp la interviu. Dar, imi amintesc foarte bine, nu eram suficient de motivat pentru a prinde acel tren la o ora asa matinala, intr-o luni dimineata. In plus, ideea de a merge in Romania nu ma incanta absolut deloc. Asa ca m-am trezit pe la 7.45! Pierdusem trenul, deci, si interviul. Dar mi-am zis: “Tot raul spre bine, voi gasi alte societati care sa ma angajeze.“
Insa cand tatal meu s-a trezit si i-am povestit, s-a suparat foarte rau pe mine. Mi-a spus: “Ai venit special in Franta pentru acest interviu! Suna-i pe la ora 9.00 si spune-le ca te poti duce sa ii intalnesti dupa-amiaza. O sa vezi, nu ai nimic de pierdut!” Vazandu-l pe tata atat de enervat si gandindu-ma ca, oricum, nu imi vor da o a doua sansa, am sunat-o pe persoana cu care aveam intalnire. “Va voi suna in cinci minute pentru a vedea daca ne putem intalni dupa-amiaza”, mi-a raspuns, si mi-am zis ca este perfect asa; scapasem de o plimbare la Paris inainte de intoarcerea in Anglia. Insa, 5 minute mai tarziu, m-au sunat: “Este foarte bine, va astepta, la 15.30.
Am luat trenul de ora 11.00; doua ore mai tarziu eram in Paris.
Cei care au participat la interviul meu de angajare s-au purtat foarte bine. Se vedea ca sunt incantati de mine, desi eu nu puteam sa inteleg de ce. Nu imi dadeam prea mult silinta sa le plac ; postul ma interesa, dar nu eram deloc multumit de ideea de a pleca in Romania. Ce putea eu sa fac acolo, intr-un loc pe care nu il cunosteam absolut deloc ? Pentru a-mi forta putin norocul, gandindu-ma ca sunt putine sanse sa fie de acord cu asa ceva, le-am cerut sa imi plateasca o saptamana de vacanta in Romania ; nu cunosteam locul, nu stiam cum as putea sa ma adaptez…Imi amintesc ca directorul financiar, care statea chiar pe scaunul din fata mea, intre ceilalti doi, a aruncat o privire colegilor sai, si apoi, a spus foarte calm: “Da, cred ca putem face asta!”
Astfel, dupa primele cinci zile petrecute in Romania (despre care va voi povesti alta data), am decis sa raman aici. Si cand te gandesti ca am fost atat de aproape sa renunt… Este clar ca viata are cateodata propriile ei planuri cu noi.

iata un banc pe care l-am primit azi, si i-mi a placut mult !

Barbatii si gratarul

Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza urmatoarea serie de evenimente:

1) femeia cumpara mancarea

2) femeia face salata, pregateste legumele si desertul

3) femeia pregateste carnea pentru gratar, o asaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde barbatul sta deja asezat cu o bere in mana in fata gratarului.

Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:

4) BARBATUL ASAZA CARNEA PE GRATAR!

5) apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara

6) femeia informeaza barbatul ca mai e putin si carnea se arde

7) el ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si mai comanda totodata inca o bere la ea, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta

Si apoi inca un punct foarte important!

BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!

9) apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata, painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe masa.

10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele

Si din nou, foarte important!!!:

11) TOTI IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI SI II MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!

12) Barbatul o intreaba pe femeie cum i-a placut faptul ca nu a fost nevoita sa gateasca si cand observa ca ea e cam botoasa, ajunge la concluzia, ca pe femei nu le poti multumi oricum niciodata.

Salată coleslaw cu seminţe de dovleac

Pregătire: 20 de minute;

Ingrediente pentru 4 persoane: 500 gr varză albă ; 4 morcovi ; 1 ceapa mare ; 100 g seminte de dovleac; 200 g iaurt ; jumătate de legătură de pătrunjel ; 6 linguriţe de oţet de mere cu miere ; 6 linguriţe ulei de masline ; 3 linguriţe de zeama de lamaie ; o jumătate de linguriţă zahăr ; sare şi piper

Mod de preparare : Daţi varza prin răzătoarea mare şi morcovul prin cea mică. Într-un bol, amestecaţi iaurtul cu pătrunjelul tocat mărunt, oţetul şi zahărul. Asezonaţi cu sare şi piper. Puneţi varza într-un bol, adăugaţi morcovul, seminţele de dovleac. Amestecaţi bine şi serviţi alături de sosul de iaurt. Recomandare : pregatit acest reteta cel putin 2 ore in avans si lasati la racit la frigider

Noul Secrete de Chef ajunge maine, in sfarsit, la chiosc!

Poate considerati ca aceasta asteptare a fost lunga, dar eu sunt convisn ca nu veti fi dezamagiti de rezultat. 140 de pagini, rubrici noi, o noua asezare in pagina, un nou logo, o noua imagine. … Noul Secrete de Chef are toate argumentele sa va convinga. In plus, eu sunt cel care a pregatit majoritatea retetelor, ca de obicei…:)

Lectura placuta!

Ingrediente pentru 4 copii : 4 ouă ; un dovlecel ; un ardei roşu ; 100 g frunze de spanac, proaspăt spălate ; un căţel de usturoi ; cateva felii de măsline negre ; sare şi piper

Mod de preparare: Tăiaţi dovleceii în două pe lăţime. Tăiaţi două rondele de dovleceii pe care le veţi păstra pentru decor. Tăiaţi dovleceii în cubuleţe. Tăiaţi şi ardeiul gras în două pe lăţime. Tăiaţi în rondele, iar una o păstraţi pentru decor. Păstraţi şi câteva frunze de spanac pentru decor. Tăiaţi usturoiul în bucăţele. Bateţi ouăle pentru omletă şi asezonaţi cu sare şi piper. Într-o tigaie, adăugaţi ulei de măsline şi puneţi usturoiul şi o parte din frunzele de spanac. Adăugaţi şi bucăţile de ardei şi dovlecei, apoi restul de spanac. Lăsaţi ingredientele la călit, apoi adăugaţi ouăle bătute şi preparaţi omleta. După ce s-a făcut, decupaţi forme rotunde de omletă. Pentru faţă, decoraţi cu bucăţi de dovlecel, iar pentru ochi, cu măsline negre. Cu ardeiul roşu, formaţi buza, iar cu spanacul formaţi părul. Poftă bună!

Doamnelor si Domnilor, iata o noua experienta gastronomica pe care o putem trai, noi, cetatenii Bucurestiului! Pana acum nu am mai asistat personal la asa ceva!

Acum cateva zile am primit o invitatie interesanta, aceea de a merge la staurantul Zen Sushi, de pe Calea Serban Voda, nr. 86. Nimic ciudat, la prima vedere, dar tot pe inviatie se mentiona clar ca va fi vorba despre o sesiune de naked sushi! In plus, fotografia care insotea invitatia (si pe care am atasat-o) este mai mult decat graitoare.

Pentru mine, sa amesteci gastronomia cu frumusetea corporala este ceva aproape impotriva naturii. Ori te intereseaza sa gusti un preparat delicios, ori sa admiri o persoana incantatatoare. Nu amandoua in acelasi timp!

Cu toate acestea, existenta acestui restaurant mi se pare ceva destul de natural in peisajul bucurestean. Sunt aproape sigur ca va avea succes. Fiind un concept deja existent in alte tari, cu siguranta are adepti in mai multe regiuni de pe glob.

De cand am primit acest mail, am vorbit cu mai multe femei despre concept – colege, prietene, etc… Ca o prima reactie, toate s-a amuzat de idee. Dar cand au stat ceva mai mult sa se gandeasca….Sa mananci de pe corpul cuiva, chiar daca totul se intampla in conditii de igiena desavarsite (hrana este servita pe frunze de diferite feluri), nu este o experienta care sa incante pe toata lumea.

Dar, poate intr-o zi ma voi lasa tentat de o astfel de aventura; la urma urmelor, nu ar fi prima data cand sunt reticent vis-a-vis de o idee, dar pana la urma imi place foarte mult.